Autor: Profesor Ionela Zbîrcea, Școala Gimnazială nr. 2, orașul Comarnic, județul Prahova
Critici, voi, cu flori deşerte,
Care roade n-aţi adus –
E uşor a scrie versuri
Când nimic nu ai de spus –Mihai Eminescu, Criticilor mei
Profesori și elevi, părinți și copii, cu toții suntem parte integrantă dintr-o lume în care informația este esențializată, accentul cade pe datele de bază ale situației-problemă, pe statistici mai mult sau mai puțin relevante, pe un breaking-news derulat pe repeat și devenit o obișnuință, iar ecuația socială are ca necunoscute seria de pronume și adverbe relative -cine, ce, unde, când, cum. Trăim într-o narațiune perpetuă clădită pe nevoia de „ știre”, de senzațional a omului modern, mereu grăbit, cu ceasul încorporat în telefonul mobil sau telefonul mobil încorporat în ceasul ultramodern. Dar uneori simțim dorul de noi înșine, dorul de simplitate, pauza pentru emoție și timpul pentru poezie.
Programa școlară actuală- intrată în vigoare în 2017- la limba și literatura română, pune un accent puternic pe practica narativă. Competențele sunt centrate în jurul textelor de tip narativ. Instanțele narative sunt prezentate, reluate și bine impregnate în cadrul exercițiilor de comunicare scrisă și orală. Elevii au oportunitatea de a analiza harta unor texte literare sau nonliterare, urmărind strategic o structură bine conturată: acțiune, participanți, timp, spatiu; elevii sunt încurajați prin varii exerciții de comunicare să dezvolte strategii de comprehensiune: inferențe simple (relații cauză-efect, problemă-soluţie etc.), predicții, împărtășirea impresiilor de lectură etc. Textul descriptiv intră în scenă cu timiditate, dar și cu un rol secundar, ascuns printre imperativele narativului.
Mai știu copiii noștri să recite cu suflet, cu emoție o poezie? Mai citesc copiii noștri poezie? Ar înțelege oare elevii noștri dorul de glasul tainic și șoptit al pădurii ce imploră copilul etern: „O, rămâi, rămâi la mine….” Manualele actuale de limba și literatura română propun câteva texte lirice, însă narativul domină liricul ca pondere. Competențele prevăzute în programa de limba și literatura română la clasa a V-a, conturează lent și cu modestie poezia, prin strategii de interpretare: răspuns afectiv, discutarea mesajului/mesajelor textului, interpretarea limbajului figurat (personificarea, comparaţia). Epitetul si enumerația intră în vocabularul elevului în clasa a VI-a, repetiția și metafora păsesc cu timiditate în clasa a VII-a, iar aliterația, hiperbola și antiteza completează vocabularul stilistic al elevului în clasa a VIII-a. Clasa a VII-a oferă oportunitatea descoperirii farmecului poeziei, moment în care elevul vede scris pe tablă titlul: Textul liric. Exprimarea emoțiilor și a sentimentelor.
Arta scrisului în format liric însemnă abilitatea de a transmite emoții și trăiri, înlocuind respirația cu ritmul, rima cu suspinul, timpul terestru cu măsura metrică. Lirismul este arta de de a reda cu tonuri de sensibilitate mostre de doruri și de inefabil păstrând blândețea întrebărilor retorice, prin mijlocirea atotputernicelor figurilor de stil. Poezia a fost, este și va fi arta și știința imanentului care comunică cu transcendentul. Procedeele artistice sunt cu adevărat măsura originalității creatoare a unui scriitor. Epitetul discret și versatil, personificarea cu posibilitățile ei de a da viață umană prin cuvinte oricărei forme de existență, comparația ca o balanță calmă, enumerația cu constelațiile ei de forme și idei, metafora cu diadema ei care o situează peste limitele simplității lingvistice și ideatice, inversiunea cu drumul ei cochet, întortocheat prin vorbe- cărări, hiperbola cu potențialul său de Everest al cuvintelor…
Orele dedicate textelor lirice sunt necesare pentru sensibilizarea elevilor, pentru dezvoltarea inteligenței creatoare, pentru exersarea competențelor de receptare și transmitere a emoțiilor și a empatiei. Să îi învățăm pe copiii noștri POEZIA, această taină a sufletului ce comunică prin whatsapp-ul imperceptibil al emoției pure și vibrante.
Ah! atuncea ţi se pare
Că pe cap îţi cade cerul:
Unde vei găsi cuvântul
Ce exprimă adevărul? –Mihai Eminescu, Criticilor mei
Bibliografie:
- Programa școlară pentru disciplina LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, Clasele a V-a – a VIII-a, București, 2017
- http://www.romanianvoice.com/poezii/poezii/criticilor.php
Articol apărut în revista Demersuri Creative nr. 49/ noiembrie – decembrie 2021
Lasă un răspuns