Blog

Încă din Antichitate, medicul grec Hipocrate, care a trăit 104 ani, scria: „Cu cât ne hrănim mai mult şi mai bine, cu atât ne dărâmăm viaţa mai repede“. Introducerea alimentaţiei carnare, prin vânătoare şi prin creşterea animalelor domestice, a fost considerată drept cauza principală a scurtării duratei de viaţă. Mesele copioase cu cărnuri, slănine, afumături, mezeluri, conserve, alcooluri tari, cafele şi tutun dau multă satisfacţie pentru moment, dar, după vârsta de 40-50 de ani, dereglează ritmul digestiei şi favorizează apariţia obezităţii, cu consecinţe grave asupra activităţii inimii.

Studiile de specialitate, medicii şi nutriţioniştii deopotrivă sunt de acord asupra faptului că procesul de îmbătrânire este accelerat în cazul în care alimentaţia e nesănătoasă.

Adoptarea unui regim alimentar sănătos asigură o hrană completă pentru menţinerea energiei organismului, fără să ducă la anemierea trupului şi a minţii. De aceea,se  recomandă tuturor  celor care doresc să aibă un stil de viaţă sănătos să renunţe la alimentele de tip fast-food, la preparatele bogate în grăsimi, la consumul excesiv de cafea şi alcool şi să prefere ceea ce natura ne oferă cu generozitate: fructe şi legume proaspete, sucuri naturale, lactate şi alimente preparate termic într-un timp cât mai scurt, astfel încât produsul final să nu piardă proprietăţile benefice (vitamine, săruri minerale).

                Ce este alimentaţia normocalorică? Este cea ideală?

Alimentaţia normocalorică, conţine numai atâtea calorii cât sunt necesare organismului, în funcţie de ritmul de consum pentru fiecare vârstă, de efortul fizic şi intelectual depus.

S-a demonstrat că persoanele care au un aport caloric mai redus şi un consum minim de grăsimi sunt mai puţin expuse la îmbolnăviri de cancere şi de afecţiuni cardiovasculare.

Un adult sănătos, cu o activitate moderată, care consumă zilnic 2.800-3.000 calorii, are nevoie, în medie, de 70-80 grame proteine (300-400 calorii), 300-400 grame glucide (1.200-1.600 calorii) şi 80-100 grame lipide (700-800 calorii). La acestea se adaugă 500-800 grame fructe şi legume, care aduc necesarul de vitamine, minerale, glucide şi o parte din cantitatea de apă.

Pledoaria pentru cumpătare la mâncare şi băutură a fost lansată încă din Antichitate.      Pitagora menţiona că: „în cumpătare stă forţa spiritului“. Ulterior, orientalii, în special tibetanii, au pledat pentru o reducere a cantităţii de hrană, punând mare preţ pe felul cum se face masticaţia şi, mai ales, pe ritualul mesei, în linişte şi respect. De altfel, popoarele care, prin tradiţie, exclud excesele alimentare (ex. japonezii) au o rată mult scăzută a îmbolnăvirilor de cancer.

Obiceiul de a mânca mult atrage după sine boli grave. Obezitatea nu este numai o problemă de estetică, ci şi o afecţiune extrem de gravă, care duce la complicaţii asociate cu unele boli cronice: diabet zaharat, creşterea colesterolului, tulburări de respiraţie cu bronşită cronică şi emfizem pulmonar, afecţiuni hepatice cu ficat infiltrat de grăsimi şi litiază biliară, constipaţii, hemoroizi, cancere (mai ales de sân), dureri articulare, boli ginecologice şi dermatologice, tulburări psihice (depresii, anxietate, tendinţă de izolare), reducerea randamentului în activităţile fizice şi intelectuale, îmbătrânire premnatură şi scurtarea vieţii, în medie, cu 10-13 ani. Aceasta justifică binecunoscutul dicton popular: „Cu cât cureaua este mai lungă, cu atât viaţa este mai scurtă“.

Pentru o  alimentaţia raţională, cu o hrană sănătoasă, se recomandă cât mai multe legume nefierte, salate uşor asimilabile cu morcov, salată verde, spanac, ţelină, ridichi, varză, conopidă, mărar, pătrunjel, fasole păstăi, mazăre, soia, tomate, castraveţi, ceapă, usturoi, praz, ardei, asmăţui, ciuperci. Fructele cu mare eficacitate în păstrarea tinereţii ţesuturilor un loc aparte revine merelor, consumate în stare crudă, coapte, compot, sucuri sau siropuri.

                Folosirea plantelor condimentare şi aromatice – un beneficiu organismului

Aromatizarea şi condimentarea alimentelor se poate realiza cu produse vegetale (chimion, coriandru, măghiran, tarhon, cimbru, muştar, frunze de ţelină, ardei roşu, uneori cu busuioc, salvie, mentă, roiniţă etc). Prin consumarea zilnică a acestor produse se asigură necesarul de proteine asimilabile, calciu, riboflavone, vitamine, săruri minerale (Fe, Ca, Mg, K, Zn, Si) şi enzime, cu rol biocatalizator.

Alte alimente dietetice pot fi considerate: carne slabă (de pui, viţel), sardele, peşte slab şi fructe de mare cu conţinut redus în lipide saturate,  pâine integrală (Graham), cereale germinate şi tărâţe (germenii de grâu, secară sau ovăz, în doză de 500 g pe zi, dau un conţinut de proteine de patru ori mai mare decât un ou), lapte degresat, iaurt, brânzeturi degresate, seminţe de bostan şi susan, miere de albine bogată în mineralele necesare.

Un produs de mare eficienţă este drojdia de bere care conţine 16 vitamine, majoritatea din complexul B, 16 aminoacizi, 14 minerale şi un procent de 36% proteine (mai mult decât muşchiul de porc). Se consumă zilnic câte 25-30 grame în formă crudă sau adăugată în lapte, suc de roşie sau suc de fructe.

                Ce nu trebuie să mâncăm?

Alimentele cu restricţie sau chiar eliminate dintr-un regim sănătos sunt: grăsimile animale (slănină, şuncă, untură), carnea de porc, mezeluri, afumături, conserve şi peşte gras.   Acestea sunt considerate de specialişti drept veritabile otrăvuri şi gunoaie sau chiar bombe cu efect întârziat introduse în corp, unde declanşează dispepsii, enterite, apendicită, gută, febră tifoidă, dizenterie, tuberculoză şi cancer. Se reduc, de asemenea, din alimentaţie prăjelile, laptele gras, sarea, biscuiţii, produsele de patiserie şi dulciurile concentrate care solicită prea mult pancreasul, gogoşile, pizza, dulceţurile, cremele, ciocolatele, îngheţatele, condimentele iuţi (piper, muştar) şi chiar pâinea albă.

Este bine cunoscut că la prepararea pâinii albe cu făină fină se pierd 17 compuşi nutritivi naturali şi se adaugă cinci compuşi sintetici, inclusiv E-uri, mărind riscul îmbolnăvirilor de cancer, diabet zaharat, ateroscleroză, cataractă şi obezitate.

 

AUTOR: Prof.dr. Laura- Diana MANOLACHE

Colegiul de Industrie Alimentară” Elena Doamna”, Galați

 

Bibliografie selectiva: Colecția „MEDICINA  pentru  VIAȚÓ Med. drd. Marian PARASCHIV-CLAUDIUS

Articol publicat în nr. 37/ noiembrie-decembrie al revistei Demersuri Creative